Spring = fun!!!

În sfârţit a venit soarele şi la mine pe stradă. Odată cu primăvara, am ieşit parcă din hibernare, am scormonit ce-am scormonit prin lucruri şi am dat peste ochelarii cu lentile roz pe care nici că-i mai dau jos de la ochi. Am o poftă de viaţă enormă, vreau să încerc lucruri noi, nebuneşti, pe care nu le-am mai încercat, vreau să ies de sub titlul ăla de fată cuminte (şi reuşesc, în două zile am rupt totă reputaţia de good girl de când sunt la şcoala, într-o lună mi-am şocat părinţii făcând cele mai nebuneşti lucruri posibile şi merg mai departe). La şcoală mă mişc foarte bine, creativitatea mea este la cote maxime, doar acasă îi chinui (rău de tot) pe ai mei cu încăpăţânarea şi imobilitatea mea, dar parcă aş vrea să mă mişc în alt fel pentru că nu mai am stare – vreau să dansez, după vreo 6 luni de absenţă, trebuie să o iau de la capăt şi tânjesc după dans, pur şi simplu nu mai rezist, nu pot descrie starea asta!
Vreau să mă bucur de soare, de prieteni, de băiatul special din viaţa mea, de fiecare clipă dulce, de fiecare vis fumos, de cele mai noi colecţii de haine din magazine, de planurile frumoase pe care vreau să le aduc la o formă cât mai reală, de tot.
Ştiu de pe acum că în următoarea perioadă am teze, teste, din ce în ce mai multe probleme cu părinţii şi probabil multe momente grele în această schimbare pe care vreau s-o fac, care începe odată cu primăvara, dar am un plan frumos de bătaie pentru ca primăvara (şi vara) asta să nu fie una urâtă: vreau să mă bucur măcar două zile pe săptămână de primăvară, vreau să-i spun de cât mai multe ori posibil îngerului meu că îl iubesc enorm, vreau să arunc măcar vreo două priviri pline de ură, de dispreţ, de venin, priviri de-alea de ucigaş în serie inamicului numărul unu pe zi, vreau să le arat părinţilor că acel copil inocent al lor a plecat departe şi că au acum lângă ei o rebelă care are nevoie de iubitul ei ca de aer şi care vrea să lupte şi cu Dumnezeu pentru a fi cât mai aproape de el, vreau să fac toate schimbările pe care mi le-am propus, vreau să decid odată ce naiba fac cu viaţa mea, căci am hotărât cum o vreau şi acum, stând şi analizând, observ că abia dacă am făcut ceva pentru a o face exact aşa, vreau să fac plimbări prelungite la soare, vreau să mă apuc de colecţionat ghiocei, să scriu în continuare pe blog, să spun cuvinte frumoase celor din jur şi să dansez mult, cât mai mult!
Dacă în lunile trecute aveam chef de distracţie, acum e deja nebunie! E început de primăvară, creativitate, nebunie! Am o poftă nebună de viaţă, de distracţie şi de data asta nu mai aştept ca distracţia să pice din cer – le voi face părinţilor viaţa un calvar, îmi voi face îngerul să se simtă cel mai iubit dintre pământeni, îmi voi trăi viaţa, iar cum pentru mine înseamnă acum ori iubire (şi cum de vreo 2 luni iubirea are pentru mine numele iubitului meu, el fiind Universul meu, şi prin „iubire” mă refer la el) ori dans, trebuie neapărat să am câteva nopţi de dans în care să simt curgând prin mine muzica şi, ca sentimentul să fie complet, trebuie să fie şi iubitul lângă mine, ca să simt şi iubirea inundându-mă!
Voi ce vreţi de la primăvara asta?

For my angel

Astăzi, 17 martie, s-au făcut două luni de când am început să iubesc o persoană minunată. Două luni în care am iubit cu toată fiinţa mea, două luni de când este o singură persoană în gândurile mele.
Prin intermediul acestei postări, vrea să-i transmit acelui băiat special care mi-a luminat viaţa că îl iubesc mai mult decât orice pe lume, cu toată fiinţa mea, că îl ador, că îmi doresc mai mult decât orice să-l simt aproape şi voi face orice ca să-l simt, că, indiferent de situaţiile oribile prin care trecem, îl voi iubi mereu, îl voi visa în fiecare noapte, va fi mereu în gândurile mele din fiecare secundă.
Din nefericire, azi nici măcar nu am auzit vocea lui. Mă aşteptam ca ziua asta să fie una frumoasă, dar nu a fost aşa. Când am realizat că nici nu va fi, mă aşteptam că voi plânge toată ziua, dar nu am făcut-o, lacrimile nu mi-au inundat obrajii, au rămas în ochi şi, cel mai mult, în duflet. M-am cufundat în scris, am scris toate sentimentele, am făcut o poezie şi multe texte literare. Aşa am putu spune cât de mult îl iubesc, cât de mult îmi lipseşte, cât de goală mă simt fără prezenţa sau măcar vocea lui.
Azi a fost suferinţă împletită cu iubire, dar nu mai vreau aşa ceva, suferinţa nu are ce căuta, eu vreau doar iubire! Pentru asta, m-am hotărât să lupt, începând de mâine, mai mult ca până acum. Pentru NOI!
Îngeraşul meu scump, te iubesc din toată inima, din tot sufletul! Te iubesc mult mult de tot!!! Îţi trimit un sărut peste toţi aceşti kilometrii care ne despart acum şi toată iubirea din lume. Vreau să te fac să te simţi cel mai iubit dintre pământeni! Voi fi aproape!
În încheiere, încă un TE IUBESC!!!