V-a fost dor de mine?

Dupa o lunga (enorma chiar, nu?) absenta, m-am hotarat in sfarsit sa reincep sa postez. Initial am vrut sa-mi creez un alt blog, dar nu pot face asta pentru ca tin prea mult la "Purple Dreams", mai ales ca in el am multe amintiri, asa ca, incepand de azi, ma veti gasi mereu aici cu gandurile mele (mai mult sau mai putin aberante) si va promit ca nu mai dispar in mod misterios cu lunile, asa cum am facut din mai si pana acum.
Probabil va intrebati ce-am facut in tot timpul asta, ca voua nu v-am mai povestit absolut nimic. Eh bine, am mai crescut cu un anisor, m-am mai maturizat un pic, am trecut peste o perioada ma nasola. Probabil ati vazut in postarea "Sad...", penultima inainte sa dispar, ca nu eram tocmai ok. Totusi, cu bune ai cu rele, cu o prietena mai putin (acea L. din postarea "For a friend"), cu noi amintiri frumoase, cu persoane redescoperite, cu visuri noi (sau, mai bine spus, visuri vechi, dar renascute prin faptul ca am mai multa ambitie pentru a le indeplini) sunt aici, sunt happy, mai ales ca e soare, e vacanta si sunt la cateva sute de kilometrii de casa, sunt aceeasi Monica visatoare, nebuna si indragostita si sunt ok si am o gramada de lucruri sa va spun.
Sper ca si voi sunteti bine, ca nu m-ati uitat si ca veti reincepe sa citit ceea ce scriu eu si poate da Dumnezeu sa si comentati ca nu sunteti prea incurajatori si, nu in ultimul rand, sper ca sunteti pregatiti pentru ca reincep cu eternele mele vise mov cu care v-am obisnuit.
Ne mai auzim in urmatoarea postare care, va promit solemn, va veni cat de repede posibil si fara intarzieri.

Kisses,

Monica