O imbratisare virtuala

Sper ca nu s-a suparat nimeni pe mine ca n-am mai postat de ceva timp, desi am promis ca voi posta zilnic, dar am asteptat un raspuns de la Steph pentru postarea anterioara fiindca stiam ca ma va surprinde intr-un mod foarte placut prin ea, ca de intotdeauna altfel. Totusi, surprins este prea putin... Imediat dupa cei trei pupici lasati de Steffy in postarea "Multumiri unei prietene", m-am trezit cu un zambet enorm si poate pe undeva pe-acolo si inceputul necontinuat al unor lacrimi de multumire. Steph a scris foarte frumos despre mine si blogul meu si, prin acest post, vreau sa-i transmit o imbratisare virtuala de multumire deoarece primul sentiment pe care l-am avut imediat dupa ce am terminat de citit postare lui Steffy a fost de a o imbratisa pentru a-i multumi, pur si simplu nevoia de a o imbratisa :). Ma rog, mai corect ar fi doua imbratisari virtuale pentru ca Steph merita cu siguranta una si pentru cel de-al noualea capitol din "Helpless on love comes", care, scris cu o sensibilitate deosebita, evidentiaza perfect ceea ce spuneam eu despre ea: ca are un talent minunat ca scriitoare, chiar si doar ca una de Twilight fanfiction, daca imi este permis ca pentru Steph sa folosesc cuvantul "doar", in speranta ca asta nu face ca nimic sa arate banal pentru ca ar fi complet gresit.

Dupa imbratisari, multumiri si toate celelalte, inchei postarea prin a va spune ca de data asta chiar am de gand sa postez mai des, daca imi da Dumnezeu timp, poate zilnic, dar sunt sigura ca voi imi veti ierta o zi sau doua acolo fara post, nu-i asa?

Kisses,

Monica