Acum ceva timp am inceput sa imi schimb stilul vestimentar. Inainte cred ca aveam un stil smart casual suficient de colorat si de banal, cam ca al oricarei adolescente, cu o usora tendinta sport, punand un maxim accent pe culori. Ceva gen Jessica Szor, cred. Dupa asta, ca efect al schimbarilor din viata si comportamenul meu - schimbari ce au clatinat sau darmat definitiv orice principiu sau convingere, pentru a aduce altele mai inalte, au smuls din radacini caracterul meu pentru a-l face sa reinfloreasca mai frumos si au inlocuit unele teluri, pentru a ma lega cu cabluri de otel de unele lucruri - a trebuit sa schimb si aceasta parte din mine, indiferent in ce mod a fost primita aceasta schimbare. Dar, in fond, ceea ce e important e ca imi asum si aceasta schimbare, ca si toate celelalte, fiind absolut benefica mie.
Stiti, nu as putea sa ma simt intr-un anume fel, dar sa ma imbrac intr-un alt fel, ar fi paradoxal. Este felul cum, daca sunt fericita port o rochie pentru ca ma face sa simt ca stralucesc, daca sunt hotarata port tocuri pentru a avea o pozitie la fel de hotarata, daca ma simt plina de compasiune, dar si iubita, port tenisi pentru ca ma leaga de o anume zi din viata mea (sunt sigura ca si voi pastrati lucruri din unele zile tocmai pentru ca stiti ca niciodata nu vor veni inapoi), daca ma simt geloasa, posesiva, ranita, dar resemnata, port UGG-uri, daca ma simt energica port organza tratata chimic, daca ma simt eleganta port dantela, daca ma simt rigida, inaccesibila, port stofa, daca ma simt delicata, o micuta floare care se topeste sub o mangaiere plina de iubire, port balerini, iar lista poate continua. Asta este modul meu de exprimare si este,poate, pe langa scris, cel mai bun mod.
Inspiratia mea absoluta in schimbarea mea a fost Blair Waldorf, personajul interpretat de Leighton Meester in "Gossip Girl", care, daca stati sa analizati personajul - in special dupa fapte- este o femei desavarsita, o adevarata femeie. Bineinteles, felul meu de a ma imbraca are o latura ceva mai business, pe langa feminitatea desafarsita a lui Blair (serios acum, voi ati vazut-o vreodata purtand pantaloni?), pentru ca nu pot purta atat e multe rochii si fuste, pur si simplu nu ma reprezinta intotdeaua, desi in ultimul timp am investit ceva timp si material in fuste si ceva bani in rochiile perfecte. De asemenea, imi plac prea mult jeansii, fiindu-i perfect credincioasa lui Yves Saint Laurent, care a spus ca sunt "cea mai spectaculoasa, practica, relaxanta si nonsalanta piesa vestimentara" si ca au "expresivitate, modestie, sex-appeal si simplitate".
Totusi, nu va imaginati ca am copiat-o articol cu articol pe Blair, stilul meu ma reprezinta in totalitate, arata felul in care m-am maturizat, felul in care ma mandresc cu fiecare lucru nou pe care l-am obtinut, cu faptul ca iubesc si cu increderea in mine si cea mai mare bucurie este ca bluza mea preferata este perfect potrivita acum, pentru ca n-as putea renunta vreodata la ea (you can see it in this post).
Stylish kisses,
Monica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu